Acest website foloseşte cookies. Prin continuarea navigării îţi exprimi acordul pentru folosirea acestora.

Hello! We are sorry, but this article is not available in english.

You can read other articles which are available in the language that you have selected.

READ OTHER STORIES

Comunitatea începe la școală

Când grădinița din Chișlaz era în vechea clădire, departe de școală, educatoarele își petreceau mare parte din zi îmbrăcând copiii ca să-i ducă la toaleta din curte. Ieșeau în zăpadă, ploaie, frig. Apoi îi aduceau, îl dezbrăcau de geci, îi spălau pe mâini cu apă din sticlă – clădirea nu avea apă curentă. Și apoi o luau de la capăt.

În același timp, o parte din clădirea școlii, construită prin anii 1920 și care adăpostise prima școală din sat, stătea să cadă. Rodica Tiriteu, directorul școlii, avea toate planurile de renovare făcute. Voia să renoveze clădirea, să instaleze toalete, să ia mobilier nou, să pună un sistem de încălzire centrală. Avea autorizațiile, sprijinul părinților care voiau să ajute voluntar. Nu avea însă fondurile necesare. Când a primit însă finanțare de la Fundația Vodafone România ca să își ducă planurile la capăt, totul s-a schimbat.

Între 9 iulie și 1 septembrie 2015, o echipă de constructori și 20 de voluntari – părinți și profesori – au transformat școala. Au reparat acoperișul, au zugrăvit, au pus ferestre noi, au montat toalete și apoi mobilier nou. Centrala termică a fost racordată la tot corpul de clădire. La 1 septembrie, educatoarele pictau personaje din desene animate, copaci și animale simpatice pe pereți. În doar două luni, locul a devenit prietenos și sigur pentru copii.

Pentru copiii de grădiniță mutați aici a fost mai grea acomodarea. Mai întâi, o vreme, au vrut să se îmbrace cu geaca de fiecare dată când mergeau la toaletă. Educatoarele le reaminteau că nu e nevoie, toaleta e chiar aici, pe hol. Nu ieșim afară. Apoi au descoperit zgomotul interesant al trasului apei și se cer la toaletă și de zece ori pe zi doar ca să poată trage apa. Unii nu au acasă apă curentă. Dar educatoarele știu că e doar o fază. Se vor învăța cu binele, cu căldura, cu apa de la robinet și își vor dori curând lucruri și mai bune.

Următorul plan al Rodicăi Tiriteu este să instaleze un loc de joacă sigur pentru copii, chiar în curtea școlii și a grădiniței. Are aparatura, are spațiul, mai trebuie să-i motiveze și pe părinții care nu au ajutat la renovare să se implice și să ajute la montare. Chiar dacă știe că i-ar putea chema tot pe cei care au fost – și ar veni imediat – vrea ca școala să fie locul în care toți își aduc contribuția pentru binele întregii comunități. 

COMENTARII

Acest articol nu are comentarii.

Lasa un comentariu

POSTEAZĂ

Comentariul tau asteapta aprobarea moderatorului.

DOMENII DE IMPLICARE

PROGRAME STRATEGICE

CAUTĂ POVEȘTI