Acest website foloseşte cookies. Prin continuarea navigării îţi exprimi acordul pentru folosirea acestora.

Hello! We are sorry, but this article is not available in english.

You can read other articles which are available in the language that you have selected.

READ OTHER STORIES

Școli risipite

Comuna Vatra Moldoviței se întinde pe 170 km pătrați. Numai satul Ciumârna, cu cele 120 de case ale sale, are 17 km lungime. Preotului de la biserica ortodoxă din sat îi ia trei zile să meargă cu Botezul; în prima zi abia ajunge la 16 case, cu sania sau cu caleașca. Așa de risipite sunt casele pe dealurile fotogenice ale Bucovinei. Așa de risipite sunt și cele cinci școli ale comunei, spune Daniela Ceredeev, profesoara de limba română care a avut ideea ca, în loc să cheme toți copiii de la cele trei școli primare și două gimnaziale la after schoolul din fostul cămin cultural, mai bine duce ea after schoolul la copii, acolo unde sunt.

Vatra Moldoviței nu e o comună săracă. Oamenii trăiesc din turism, apicultură și meșteșuguri; puțini au nevoie de ajutor social. Dar, fiind atât de risipite casele, copiii nu se văd decât la școală. Iar iernile sunt grele – nici verile nu sunt prea calde, oamenii fac focul și în iulie la două-trei zile – și nu au unde să stea decât în casă în timp ce părinții lor muncesc pe afară. Sau sunt plecați din țară. La after school pot să vorbească cu alți copii, să fie ajutați la teme, să reia subiecte pe care nu le-au înțeles la clasă și să le învețe altfel. Mai mult de atât, o mulțime de elevi de gimnaziu buni la învățătură ajută și ei, fac jocuri și cântece cu copiii, și se și distrează, nu doar învață. Asta și-a dorit profesoara: să le dea ocazia tuturor, și celor din cele mai îndepărtate case, să aibă parte de căldura after schoolului.

Cu sprijinul financiar al Fundației Vodafone România și cu mult entuziasm, caravana a pornit la drum la începutul anului școlar 2015/2015. În fiecare zi a săptămânii la altă școală. Patru-cinci ore pe zi, 40 de voluntari, 730 de copii, opt luni la rând. Dar nu despre cifre e vorba, ci despre felul în care au învățat lucruri noi. „Au învățat să comunice în limba engleză prin ateliere de încondeiat ouă cu străini”, povestește profesoara încântată. Vatra Moldoviței este celebră pentru ouăle încondeiate și are chiar și un muzeu dedicat lor. „N-a fost nevoie să le dăm carduri și să le spunem «Vezi aici cum spui». În interacțiune se antrenează o mulțime de raționamente: cum te exprimi, ce spui, care e cea mai importantă idee de transmis? Un băiat mi-a zis la un moment dat: «Ah, dar acum pot și eu să vorbesc cu ei». «Cum ai simțit asta?», l-am întrebat. «Păi îi ascultam și le răspundeam în cap.»” La matematică a folosit altă abordare: i-a învățat să joace Sudoku, un joc japonez în care trebuie să completezi într-un tabel de trei pe trei căsuțe cifre astfel încât să formeze suma 9. „Să vedeți ce bucurie! Imediat au vrut concurs.”

Cel mai important, spune profesoara, este că au încercat să le arate tuturor că sunt buni la ceva. „Tu ai fost azi bun la matematică, tu ai fost creativ, tu ai răspuns frumos, la tine am văzut o atitudine frumoasă față de colegi – și asta e o evaluare pe care noi o facem la final de zi.” Fiecare copil pleacă acasă mândru că a făcut ceva bine, că a fost apreciat, că e deștept și bun.

Caravana i-a dus apoi pe cei mai buni voluntari într-un tur prin 21 de județe. Au organizat flashmob-uri în care s-au așezat pe jos în piețe publice și au citit cărți. Au ținut afterschool la un centru pentru copii cu Sindrom Down. Au fost în centre de plasament. Au poposit în comunități rome și maghiare. Au ajuns până la Vicri și în Maramureș. Peste tot s-au întâlnit cu profesori și copii și s-au jucat și au învățat după metodele lor. La finalul zilei discutau ce au învățat. Cel mai mult o amuza când spunea unul dintre ei ceva și altul striga „Mi-ai furat ideea”. „Eu înțelegeam că de fapt spune că a învățat același lucru.”

Jocurile, Sudoku și aprecierile continuă la Ciumâna. Într-una din ultimele zile de vacanță, vreo 30 de copii, de la trei la 14 ani, împreună cu voluntari costumați în Albă ca Zăpada și clowni de diferite culori, cântau și se jucau prin sala mare a centrului. Pe la ora 13, care urcați în mașinile părinților, preotului sau doamnelor profesoare, care pe jos, au plecat spre casele risipite pe cei 17km ai satului.

COMENTARII

Acest articol nu are comentarii.

Lasa un comentariu

POSTEAZĂ

Comentariul tau asteapta aprobarea moderatorului.

DOMENII DE IMPLICARE

PROGRAME STRATEGICE

CAUTĂ POVEȘTI