Acest website foloseşte cookies. Prin continuarea navigării îţi exprimi acordul pentru folosirea acestora.

Hello! We are sorry, but this article is not available in english.

You can read other articles which are available in the language that you have selected.

READ OTHER STORIES

Vlăduţ - insulinodependent la doar 3 ani

Acum mai bine de 3 ani, la o saptămână și ceva de la diagnosticare, stăteam și discutam pe patul de spital cu un alt tătic despre ce citise nopțile trecute. ”Când plec de aici mă duc și răscolesc internetul și nu dorm până dimineață...”. Era trist, dar trecuse de punctul acela de resemnare și era foarte determinat să nu lase tragedia ce tocmai li-se întâmplase să îl doboare. Intrase în modul ”luptă” deja. ”Am găsit o firmă mare în America și face niște aparate care măsoară glicemia din 5 în 5 minute. Nu trebuie să mai înțepi copilul de atâtea ori pe zi, îți dai seama?! Măcar de înțepatul în deget să o scap! (fetita lui are diabet insulinodependent)” Am zâmbit, făcându-mi un calcul în minte că America este destul de aproape de Canada, unde locuiește mătușa mea, și poate avem și noi o șansă la o asemenea minune. E ciudat cum creierul găsește cele mai ciudate și ascunse soluții în momente din astea.
”Am mai găsit și o pompă de insulină complet independentă, fără niciun fel de fir, pe care o controlezi cu o chestie ca un telefon și nu trebuie să mai faci atâtea înțepături pentru insulină. E 15000 de dolari, dar fac orice efort și tot i-o iau!!! Vând mașina, văd eu...”. Credeam, atunci, că dacă îi faci prea multă insulină înseamnă că e ”mai bolnav” de diabet și că, cu cât îți prescrie doctorul o cantitate mai mică de insulină și mai puține injecții înseamnă că are o formă mai ușoară... Da, sigur!

”Da...”, zic eu, ”cinșpe mii e totuși o sumă...bine că există speranță, că s-au inventat toate astea și că copiii noștri vor avea o viață normală.” Și mi-am dat seama că noi nici măcar nu avem ce să vindem ca să îi luăm lui Vlad o pompă.

Încă nu mă lovisem de ”mami / tati vreau și eu să mănânc înghețată”, încă nu îmi înghețase sufletul când copilul meu mă întreba ”Tati, tu ce mănânci acolo?”. Momentele astea au venit mai târziu și, până la urmă, mi-am dat seama că trebuie să nu-l mint niciodată și să îi explic că el nu are voie să mănânce în acel moment, dar la ora de masă o să aiba și el o porție. Închipuie-ți cum e să îi explici unui copil de 3 ani că nu are voie să mănânce bomboane / înghețată / dulciuri / fructe (!) pentru că are glicemia mare și să aibă răbdare până peste 3-4 ore, când o să poți să îi dai o fărâmă de tort sau 20 de grame de banană...20 de grame!!!...răbdare pentru 3 ore!!!...la un copil de 3 ani, pofticios, care nu a refuzat niciodată nici o mâncare...

Iar eu sunt doar tatăl lui Vlad, îl iubesc ca pe nicio altă ființă de pe lumea asta. Dar nu îl iubesc cum îl iubește mama lui, nu sunt dotat cu capacitatea asta. Și nu știu cum a rezistat ea la atâtea lovituri, cum face față unei vieți complet date peste cap, în care s-a bucurat că a dormit 4 ore ”în continuu” într-o noapte (prima noapte după un an și jumătate în care a dormit atât!), pentru că glicemiile lui Vlad au fost bune. S-a trezit cu un sentiment puternic de vină și cu frica că nu a auzit alarma Dexcom-ului când dormea. Toate astea se întâmplă abia acum, la un an și jumătate de la diagnostic.
Acum, după atâta timp...avem și pompă fără fir ”ca să nu îl mai înțepăm” de 10 ori pe zi, avem și Dexcom - care  își urlă alarmele aproape în fiecare noapte și ne trezește, pentru că nicio noapte nu e ca cea dinainte, nicio zi nu e ca cea dinainte, iar glicemiile lui Vlad sunt guvernate de cine știe ce rațiuni! Dar avem toate aceste instrumente care să ne ajute să îi oferim lui Vlad o viață normală. O viață care le este dată ”de bună” celorlalți copii, dar nu și lui...
Avem toate acestea mulțumită Dumneavoastră. care v-ați zbătut pentru noi toți și pe care ne-ați scos, efectiv, din Iad! Avem toate astea datorită Fundaţiei Vodafone, care face fapte bune şi chiar salvează vieți ! Mulţumesc Fundaţiei Vodafone pentru că au ales să ”dea înapoi” societății cum pot ei mai bine! Bravo, Vodafone!

COMENTARII

Ioana Toma

2017-02-21 14:00:40

Si ca Vladut sunt alte 3000 de copii in Romania. Si ca tatal lui Vladut sunt alti ....6000 de parinti in Romania. Ciudata si plina de incercari e viata asta si noi uneori uitam sa o pretuim la adevarata valoare. Lucruri simple ca ..o inghetata ...pot deveni la un moment dat o problema. Iar o mina intinsa poate insemna transformarea unei tragedii in normalitatea pierduta si acum regasita. Nu sunt cuvinte pentru a exprima recunostinta ca programe ca cele derulate de Fundatia Vodafone exista si in tara noastra.

VALERIU ROMAN

2017-02-21 16:10:27

Din pacate traim o cruda realitate. suntem cetateni intr-o tara care nu pune pret pe sanatate, educatie, cultura, pe nimic din ceea ce e bun si educativ pentru copii nostri. Traim intr-o tara in care copii cu diabet nu primesc automat tot ceea ce este necesar (aici vorbim in special pompa de insulina), o tara in care duraza 6 luni de zile ca sa ti se aprobe dosarul de acordare a pompei si inca 2-3 luni pana iti acorda si aici as putea sa continui cu multe neajunsuri. Tocmai de aceea multumim Fundatia Vodafone pentru tot ce ati facut!

Dana Stroescu

2017-02-21 17:21:01

Si eu fac parte dintre beneficiarii proiectului Telemedicina si copilul insulin0-dependent. Stiu exact ce a simtit Bogdan cand a scris randurile de mai sus, pentru ca am trecut si noi prin asta. Goghi avea 2 ani si jumatate si fugea de mine prin casa, la ora mesei. Efectiv fugea de mine, se ascundea dupa tati, dupa masa, dupa mobila, doar doar scapa de injectia de insulina. Va imaginati cam ce e in sufletul unei mame, cand stie ca fara injectia asta copilul ei moare, ca TREBUIE s-o faca, chiar daca ala mic o uraste un pic in acele momente? ... Daaar, a venit si momentul in care am aflat ca Vodafone ne ajuta sa scapam de toate astea, si ca vom avea o pompa! Adio, intepaturi si fugarit prin casa!.. Eram abonat Vodafone de vreo 10 ani, si mi-am jurat ca niciodata, absolut niciodata nu ma voi muta la o alta companie de telefonie mobila. Este modul meu mic, mic de tot, de a-mi arata recunostinta fata de cei care efectiv ne-au schimbat viata.

Nicoleta Cozma

2017-12-06 21:45:07

Am un nepotel in varsta de 3 ani care a fost diagnosticat cu diabet. As vrea sa stiu ,va rog,cum putem intra in posesia unei astfel de pompe.Sau macar cum putem lua legatura cu cei de la fundatie. Multumesc anticipat!

Lasa un comentariu

POSTEAZĂ

Comentariul tau asteapta aprobarea moderatorului.

DOMENII DE IMPLICARE

PROGRAME STRATEGICE

CAUTĂ POVEȘTI