Acest website foloseşte cookies. Prin continuarea navigării îţi exprimi acordul pentru folosirea acestora.

Hello! We are sorry, but this article is not available in english.

You can read other articles which are available in the language that you have selected.

READ OTHER STORIES

Mihai Ranete

Pe când era student la Medicină, Mihai Ranete și-a dat seama că felul în care erau organizate studiile le lăsa prea puțin timp viitorilor medici pentru ceea ce avea să devină substanța profesiei lor: interacțiunea directă cu pacienții. O colegă i-a propus atunci să se implice într-un proiect de voluntariat și să meargă să-i consulte pe locuitorii dintr-o comunitate izolată din Delta Dunării. „Am ieșit din mediul acela arid, în care se punea foarte mult accent pe a învăța anumite noțiuni și foarte puțin pe practică. Am consultat atunci foarte mulți oameni și mi-am dat seama că asta este esența pentru un medic, lucrul direct cu pacienții”, spune Mihai Ranete.

Tot atunci a înțeles cât de mare este nevoia de servicii medicale în zonele rurale, unde o vizită la medicul specialist, o ecografie, o electrocardiogramă par realități dintr-un alt timp, iar oamenii își duc pe picioare bolile, fără să se gândească măcar că ar putea să aibă un pic mai multă grijă de ei înșiși.

Sate cu un medic de familie care vine două ore pe săptămână

După o perioadă de voluntariat a simțit nevoia să facă mai mult și a pus, împreună cu câțiva colegi inimoși, bazele unui asociații ai cărei voluntari merg prin satele și comunele României, unde îi ajută pe oameni să își descopere și trateze bolile și fac educație medicală. A numit inițiativa Caravana cu medici. „Am întâlnit sate unde oamenii nu aveau pur și simplu unde să meargă, exista teoretic un medic de familie, care venea doar de două ori pe săptămână și era foarte greu să prinzi o programare”, a văzut Mihai Ranete.

Însă foarte des a întâlnit situații în care oamenii nici măcar nu se gândeau să-și facă o programare la medic sau să schimbe ceva în felul în care trăiesc. „Un exemplu concret este reprezentat de acei pacienți care nu conștientizează cât e de important e să mănânce sănătos, cât poate fi de grav un regim alimentar total dezechilibrat. Le explicam oamenilor că au niște niveluri absolut astronomice de lipide în sânge și că nu mai aveau voie să mănânce într-o cantitate atât de mare carne de porc și ei îmi spuneau: Nu există așa ceva, e porc crescut de mine, în curtea mea. Dacă nu mă lăsați să mănânc asta atunci eu ce mai fac?”, povestește medicul. 

 

„Peste 50-60% dintre pacienții adulți ai Caravanei nu știau că au hipertensiune”

În cei patru de când străbate România a întâlnit oameni care sufereau de afecțiuni grave care ar fi rămas nedescoperite, dacă nu ar fi trecut prin comuna lor Caravana cu medici. „Îmi amintesc de un caz care m-a șocat, un domn care a ajuns la noi de la tăiat lemne, într-o aparentă stare de sănătate. Nu-mi dădeam seama ce are și am văzut la ecografie că vezica lui urinară devenise atât de mare încât a început să hernieze printre coaste, lucru pe care nu-l mai văzusem niciodată, Avea un adenom de prostată atât de mare încât vezica lui devenise cât o minge de fotbal, se putea rupe în orice moment. Nu înțelegea cât de gravă este situația, imediat a fost dus la spital. Asta cumva reflectă imaginea pacientului român, care ajunge la spital în ultimul moment sau când nu se mai poate face nimic. Caravana practic promovează educația și un comportament preventiv.

Am avut cazuri cu pacienți care au avut un infarct miocardic acut cu foarte puțin timp înainte și ne-a fost foarte greu să îi convingem să meargă la spital. Răspunsul era: Bine, lăsați-mă să mă duc acasă, că am animale, să le pun în ordine și după...”, își amintește Mihai Ranete. 

 

Cel mai adesea, pacienții la care ajunge caravana sunt diagnosticați cu afecțiuni cardiovasculare, care, netratate, pot duce la complicații mortale, precum infarctul miocardic acut sau accidentul vascular cerebral. Odată cu diagnosticul, ei primesc un tratament pe termen lung, care îi ajută să își controleze afecțiunea. 50-60% dintre pacienții consultați de medicii voluntari ai Asociației nu știau, de exemplu, că suferă de hipertensiune arterială și mulți dintre ei nu erau conștienți de riscurile pe care le presupune aceasta.

„În gospodăriile românești, femeia este stâlpul”

Caravana cu medici a fost realizată cu sprijinul financiar al Fundației Vodafone România. „Ei au fost printre primii noștri susținători. Au susținut financiar activitatea noastră, datorită lor am putut să ne achiziționăm mașini cu care să ne deplasăm, să achiziționăm aparatură și, bineînțeles, ei au asigurat costurile a ceea ce înseamnă cazare, mâncare și consumabile medicale. Pot să spun că au fost, alături de restul partenerilor strategici, rampa de lansare a proiectului”, spune Mihai Ranete.

În ultimul an, el și echipa sa de medici au organizat 23 de caravane, în care voluntarii au reușit să aducă spitalul la oameni care nu ajung niciodată la spital. Fiecare caravană, la care participă în jur de 25 de voluntari, are o tematică - sănătatea femeii, boli cardiovasculare, pediatrie. „Anul acesta, am descoperit 7 cazuri de cancer de sân, din păcate chiar în stadii avansate. Ce mi s-a părut trist a fost că unele din femei au continuat și după aceea să își neglijeze sănătatea, pentru că aveau responsabilități acasă. În caravanele noastre, am văzut că, în gospodăriile românești, femeia este stâlpul, dacă nu este ea, totul se prăbușește”, spune acesta.

Mihai Ranete își dorește ca modelul Caravanei să fie scalat de autorități la nivel național: este greu de crezut că în mediul rural vor apărea în anii următori clinici și spitale, iar un astfel de demers, desfășurat pe teritoriul întregii țări, ar putea să suplinească o parte din lipsurile sistemului sanitar. Până acum, modelul a fost preluat doar de alți voluntari, în județele Cluj și Iași, unde funcționează cu succes.

„Parte a sistemului suntem și noi, dacă noi nu luptăm pentru o îmbunătățire, nimeni nu o să o facă”

„Problema din sănătate este un eșec nu doar al ministerului Sănătății, este un eșec social. Al sistemului medical, dar și al medicilor care se complac. Al pacienților pentru că nu se îngrijesc de propria sănătate - pe lângă lipsurile din sistem este și o lipsă mare de educație medicală”, crede Mihai Ranete, care alături de alți medici voluntari este dispus să schimbe ceva. Tocmai de aceea, după o săptămână grea în spital, pleacă sâmbăta și duminica spre cei care nu au o unitate medicală aproape. „Tot timpul le spun voluntarilor că adevărații beneficiari nu sunt neapărat pacienții, suntem noi, voluntarii. Altfel vedem viața ieșind din rutina noastră și ajungând într-un sat, altfel vezi relația dintre medic și pacient, altfel vezi problemele sistemului, cumva devii foarte aderent la sistem și înțelegi că e nevoie de tine. Parte a sistemului suntem și noi, dacă noi nu luptăm pentru o îmbunătățire, nimeni nu o să o facă”, explică el.

Astăzi Mihai Ranete este medic specialist în imagistică, radiologie și radiologie intervențională la spitalul Fundeni, unde tratează prin metode minim invazive pacienți cu boli grave, și asistent asistent universitar. În ultimii ani, a primit oferte de a se angaja în străinătate. „Am primit foarte multe oferte să lucrez în străinătate, dar România e țara care mi-a oferit posibilitatea să devin medic, am făcut-o gratuit, n-am plătit absolut nimic, asta trebuie spus. Și merită măcar o șansă din partea mea înainte de a merge spre alte locuri care îmi oferă un confort financiar sau un confort al activității de medic. Satisfacția cea mai mare vine când mă uit la numărul de voluntari, la numărul de oameni care sunt activi sau când apare un alt grup de lucru care ne preia ideile și le duce mai departe”, spune el.

COMENTARII

Acest articol nu are comentarii.

Lasa un comentariu

POSTEAZĂ

Comentariul tau asteapta aprobarea moderatorului.

DOMENII DE IMPLICARE

PROGRAME STRATEGICE

CAUTĂ POVEȘTI